Logo

The Natural Gaze

Publish Date

If you have ever watched a baby

taking their first steps

You know you can't take your eyes off them

As if your gaze

could prevent them from falling

 

If you have followed with your gaze

a person who was swaying

Dizzy from wine, or from pain

You know your gaze carried them,

unharmed,

until they detached themselves from it


If you have crossed a busy street

next to the white cane

of a blind person

You know how your eyes

can hold in place

thousands of horsepower

 

If you happened to see a boat

alone in the storm

You know it didn't sink

just because it was

tied to your gaze

 

Look!

Look with your soul reflected

over the windowsill of your eyelids!

Look as if

Your gaze could stop

the fall, the collision, the sinking

As if, encompassing with your gaze

You could save, person by person, Humanity!

Maria Dragomirescu

Photograph by Alperen Yetişek / pexels.com


11 Comments

A

Anastasia

Dragele mele, fără să întreb, am început să vă pomenesc și eu în rugăciunile mele, care sunt cele mai slabe. ❤️❤️❤️

A

Ana Banica

Ni s-a dat atâta putere prin Iubirea pe care a pus-o Dumnezeu în noi! Mulțumesc că-mi amintiți de ea prin poeziile picurate direct din nectarul Cerului!

E

Ecaterina

Dragă Maria, foarte frumos îndemnul la iubire necondiționată - cu "sufletul răsfrânt peste pervazul pleoapelor". Cu un prunc, care face primii pași, cu un amețit de vin, cu un orb, cu o barcă ce se luptă cu valurile nu poti avea comunicare... îi înconjuri cu dragostea ta adevărată si curată, rugându-te din suflet pentru ei. Ce faci cu cel de lângă tine, aproapele tău de zi cu zi? Acestea au fost primele gânduri când am citit poezia ta. Dar gândurile au lucrat mai departe, au depășit această primă fază. Atunci am înțeles sensul mai profund al mesajului tău - foarte frumos: să fim simțitori pentru toți cei care ne înconjoară - "sufletul acesta răsfrânt peste pervazul genelor" este ca rugăciunea Sf. Paisie Aghioritul pentru lume - pentru cei bolnavi, pentru cei părăsiți, și pentru drogați, și pentru răufăcători... pentru toți.

M

Maria

Dă, Doamne! Amin! Dar întrebarea ta de început rămâne: ce faci cu cel de lângă tine?! Iar aici știu că nu am cuvânt de îndreptățire.

A

Alexandrina

În câteva rânduri, ați cuprins viața întreagă! Direct la inimă s-au așezat, mulțumesc!

M

Maria

Eu îți mulțumesc!

J

Jenica

Doamneee!!! Mi-am amintit de cuvântul Sfântului Siluan azi prăznuit!! Cum a oprit copacul ce se rostogolea punând în pericol viața unui monah... și “doar” cu un hohot de plâns l-a oprit! Ce frumooooossssss!!!! Mi-ai bucurat întreaga zi!! Mulțumesc!!!❤️🤗🤗🤗🤗🤗

M

Maria

La Sfântul Siluan mă gândeam și eu, pomenind de "barca singură în furtună"... Anca, măiastra Pridvorului, pare că le ghicește pe toate :)

J

Jenica

Oare ar fi frumos să ne acoperim unii pe alții cu rugăciunea personală? Să punem o lacrimă, un gând pentru cei ce ostenesc nopțile să așeze ceea ce trimitem noi toți...? Și eu gândesc ca tine, Maria, adesea… dacă nu ar fi fost Alexandru, Anca, Marius... Șerban... „pridvorenii”, întreb: oare ar fi frumos să ne rugăm pentru ei, pentru ceea ce dăruiesc lumii? Cumva este în tema zilei de astăzi și de îndemnul tău minunat (sper să nu primesc papară - și dacă e să fie, primesc!☺️)

A

Ana

Ar fi frumos, dragă Jenica. De altfel, cred că ar fi și firesc să ne rugăm uniii pentru alții, și mai ales să mulțumim Domnului pentru acești dăruitori de frumos, de bucurie, de dar din Dar care se preface în Har! Deși nu am mai scris de mult, nu e zi aproape în care să nu intru să îmi adăp sufletul aici, în Pridvor. Domnul să vă/ să ne binecuvânteze pe toți!

C

Cosmina Dragomir

Cât de frumos și de adevărat!

Leave a comment