Zilele astea mâncăm cireșe, multe cireșe. Doamne, ce bine se potrivesc în decorul acestor prime zile văratice...!
Cu ele-n gând, încep să scriu un gând aniversar. Pridvorul nostru împlinește un an. (Doar atât? Deja? Când a trecut?) Acum îmi dau seama că acest loc de întâlnire, în care doamna Anca m-a invitat de un an (și-un Post Mare – dacă socotesc de când am început să scriu) încoace, e asemenea unui pom din ale cărui roade ne-am înfruptat mulți, mulți, din ce în ce mai mulți oameni. Ne-am strâns sub crengile lui deși nu ne cunoșteam, căci chemarea venea de dincolo de noi; de fapt, venea de dincolo de lumea aceasta... Împărtășirea zilnică a trăirilor, a neputințelor și-a bucuriilor noastre ne-a îmbogățit sufletește. Eu, cel puțin, așa simt. Nu de puține ori, laolaltă cu palmele și furtunile zilei, am primit mângâiere și însuflare printr-un gând sau un cuvânt cules din Pridvor. Astfel am avut „cireșe” tot timpul anului...
Sunt bucuroasă și recunoscătoare. La muuulți ani, Pridvor darnic și încăpător!
Georgiana Camalessa
Fotografie de Georgiana Camalessa