Logo

De la mamă, la viitoare prostituată!

Data Publicării

O minune din zilele noastre a Sfântului Ilie Lăcătușu († 22 iulie)

Dragă redacţie, am aflat despre un caz în care a intervenit în mod minunat Părintele Ilie Lăcătuşu şi care, în lumina tiparului, ar putea fi multora spre folos duhovnicesc.

O fată, pe care din motive obiective o voi numi „Gina”, a dat naştere unui prunc, însă bucuria maternităţii era umbrită de condiţiile mizere de trai şi hrana sărăcăcioasă, fapt care în scurtă vreme a condus, pe lângă depresie, la scăderea cantităţii de lapte matern.

Într-una din zile, Gina a plecat să facă cumpărături la magazinul din apropiere şi nu s-a mai întors...

Bebeluşul de numai 4 luni a rămas acasă şi, nu după mult timp, a început să plângă, fiindcă fusese lipsit de sânul mamei. O cunoştinţă a Ginei îi înlesnise legătura cu un domn din Giurgiu, necăsătorit, care o avea în grijă pe mama lui şi căuta pe cineva pentru îngrijirea bătrânei. Se pare că Gina se învoise şi acceptase să fie luată cu maşina din satul ei şi dusă la destinaţie. Domnul a condus-o în apartament, i-a prezentat-o pe mamă şi a plecat la serviciu. Însă Gina, nemulţumită de condiţiile pe care le-a descoperit, a părăsit în cursul aceleiaşi zile apartamentul cu pricina. În mod uimitor, a luat legătura cu un alt domn, care s-a dus după ea la Giurgiu şi a dus-o în alt oraş. De data aceasta, oraşul îi era cunoscut Ginei, la fel cum îi era şi locaţia în care fusese adusă.

În tot acest timp, femeia ţinea legătura doar cu o rudă şi nu răspundea la telefoanele pe care i le dădea tatăl copilului, disperat că rămăsese singur acasă cu un prunc de 4 luni ce trebuia alăptat la sân.

În scurtă vreme, i-a oferit rudei detalii despre locul în care urma să înnopteze. Colegele de apartament se ocupau cu prostituţia, ceea ce o aştepta şi pe ea cât de curând, în ciuda faptului că-şi manifestase refuzul de a se deda la asemenea fapte. Era în mâinile unor „peşti”, iar ruda, deşi ştia unde este şi aflase şi pericolul care o păştea, se temea să meargă la Poliţie. Singura soluţie rămânea doar rugăciunea.

În numai o zi, viaţa ei luase o întorsătură neobișnuită. De la mamă, la viitoare prostituată! S-au înălţat rugăciuni stăruitoare la Maica Domnului și la Părintele Ilie Lăcătuşu pentru biata nefericită. Situaţia era de-a dreptul disperată...

Scăparea din iad

A doua zi, spre seară, ruda a aflat că Gina a ajuns acasă. Cum fusese posibil? Nu se ştie ce s-a întâmplat în noaptea pe care a petrecut-o în acel apartament, însă cert este că „peştele” a început să-i verifice telefonul. Tatăl copilului îi trimisese un mesaj în care o înştiinţa că Poliţia e pe urmele ei pentru abandonul pruncului. Atunci traficanții au luat-o şi au adus-o în satul ei.

Toate s-au întâmplat în numai două zile. Nu a suferit leziuni, nu a fost ucisă, ci s-a întors acasă! Cu adevărat mare minune au făcut Maica Domnului şi Părintele Ilie Lăcătuşu: au scăpat-o dintr-un iad!

De multe ori, lucrurile bune care ni se întâmplă în viaţă sunt rezultatul ajutorului dat de Sfinţi, ca răspuns la rugăciunile altora. Probabil că multe fete sunt într-o situaţie oarecum similară celei în care s-a aflat Gina, cuprinse de deznădejde, departe de Biserică, necunoscând scăparea prin rugăciune şi neavând nici pe cineva care să facă acest lucru pentru ele...

Mare lucru să poţi rosti o rugăciune pentru cel aflat în nevoie! Este o formă de milostenie la care Maica Domnului şi Sfinţii răspund degrabă prin intervenţiile lor minunate. Drept dovadă a faptului că Părintele Ilie Lăcătuşu este grabnic ajutător al celor care îl strigă în rugăciune, stă numărul din ce în ce mai mare al celor care așteaptă în Cimitirul Giuleşti să se închine, să lase o floare, un pomelnic, să-şi spună oful lângă racla sa sau să-i mulţumească pentru minunile pe care le-a săvârşit în viaţa lor...

Lăcrămioara Sandu

Text apărut în „Familia Ortodoxă”, iulie 2015

Fotografie de Velroy Fernandes / pexels.com


4 Comentarii

U

Un bărbat

Dar de amărâtul ăla care a rămas singur cu un prunc care zbiară fără răspuns după mamă-sa? Dar alte minuni cu mărturii de la mulți despre lucrarea Sfântului? Măi, dar numai d-astea aveți în repertoriu? Unii în orb, iar alții și altele cu bună-știință, dar nu și bună-credință... Lumea se prăvălește și mult nu mai are, iar zeificarea aceasta a femeii în toate situațiile este mare urâciune că mare păcat e în fața lui Dumnezeu. Fiecare poate ne facem idoli din propriile persoane, dar fiind din bețe, se prăbușesc cu sau fără voia noastră spre zidirea și mântuirea sufletului, dar unde ne închinăm unui concept înafara noastră, mai mulți, asta se numește deja religie, iar noua religie este cea în care Dumnezeu este înlocuit mai mult sau mai puțin fățiș cu femeia. Vai de lumea asta!

J

Jenica

Citind gândul tău, mi-am amintit ceva extraordinar. Cel puțin pentru mine așa a fost. Eram undeva la o mănăstire și, cum stăteam eu, în spate văd cum trece pe lângă noi (eram cu soțul și copiii) un bărbat înalt și foarte masiv. Cred că undeva la 2 m și poate 120 kg. Un munte de om. Datorită staturii masive, am rămas cu ochii pironiți la el și așteptăm să văd ce face. Îl văd cum se duce direct în fața icoanei Maicii Domnului de la Iconostas și face o cruce discretă și, într-o fracțiune de secundă, se așază jos, exact în fața Maicii Domnului. Nu știu cum să vă explic, dar părea atât de mic, acolo, ghemuit, de parcă era o altă persoană. Asta m-a emoționat într-un mod pe care nu îl pot explica în cuvinte. Dar nu am uitat niciodată poziția trupului care pur și simplu emana evlavie, dragoste nu știu. Un cumul de sentimente pe care le-a exprimat preț de câteva clipe în fața Maicii Domnului! Ei bine, da! Nu era o femeie, nu era un copil sau vreo bătrână. A fost un urs de om care efectiv s-a făcut mielușel în fața Stăpânei noastre. Am foarte mare sensibilitate de fiecare dată de atunci când văd bărbați în fața Icoanei Maicii Domnului. Off topic, știi... dar nu am putut să nu scriu.🤗

U

Un bărbat

Din toate cele petrecute în acest caz și în general cu privire la acest fenomen, aproape în toate cazurile se absolvă femeia de absolut orice responsabilitate, ba că-i sărăcia, ba că-i depresia, ea niciodată nu s-ar fi dedat la asemenea lucruri, niște alții care au împins-o, ba că ea credea altceva, dar niciodată niciuneia nu i-a plăcut. Vai! cum să îndrăznești să gândești măcar acest lucru! ...oricare ar fi faptele, ele trebuie să fi fost neapărat forțate și doar împotriva voinței lor... pentru că, de fapt... femeia este neprihănită, are și ea mici imperfecțiuni, dar în chestiunile grave sigur este altcineva de vină. Curvele sunt doar niște accidente, iar bisericoșii noștri se ascund după fusta Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, dar vedeți că ea a spus că i-a plăcut și că și-a dat concursul, apoi a plecat în pustie 50 de ani, încă cu rușine și pocăință. Sfinții mijlocesc la mântuire, dar nu sunt părtași la faptele noastre. Încă un exemplu de instrumentalizare senzaționalistă a scumpilor noștri sfinți, care s-au jertfit tocmai în contrarevoluția ținută împotriva comunismului satanizat prin feminism și mai mult sau mai subtil infiltrat și în Biserică.

A

Anastasia

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție întru Sfinții Tăi! Recunosc că uneori, cu groază, m-am rugat pentru copiii, femeile și bărbații reținuți împotriva voii lor din diferite motive macabre. Doamne miluiește!

Lasă un comentariu